Noutati

Beneficiile implementării HL7 în Laboratoarele de analize medicale

December 3, 2013

Interoperabilitatea soluțiilor software din domeniul medical sau mai exact interoperabilitatea schimburilor de informații medicale dintre aceste soluții reprezintă la acest moment una dintre cele mai mari provocări pentru informatica medicală. Prin interoperabilitatea soluțiilor software medicale se înțelege la momentul de față capabilitatea acestor sisteme de a schimba informații cu alte soluții similare într-un mod standardizat dar și menținerea unui înțeles comun în ceea ce privește informația transferată.

 

Suita HL7 oferă o serie de standarde pentru schimbul de date medicale între diverse soluții informatice destinate sectorului medical. De-a lungul timpului, HL7 a devenit cel mai răspândit standard din industrie pentru comunicarea de informație medicală, devenind un sinonim al  interoperabilității în domeniul medical.

Standardele HL7 acoperă diverse arii ale domeniului medical în ceea ce privește interoperabilitatea sistemică, de la managementul pacienților, managementul datelor clinice și a asistenței medicale furnizate pacientului până la managementul datelor medicale din laboratoarele clinice și centralizarea informației în cadrul Dosarului de sănătate al pacientului.

Utilizarea standardelor HL7 în laboratoarele clinice
Utilizarea sistemelor informatice în cadrul laboratoarelor clinice este întâlnită pe scară largă datorită funcționalităților de interconectare oferite de aparatura medicală de laborator. Acestea permit conectarea facilă la soluții informatice și comunicarea prin protocoale standard a informațiilor cu privire la cererile de analize, rezultatele procesate, consumuri de material etc. Cantitatea datelor procesate de către un laborator este foarte mare, având în vedere că o cerere de laborator are în medie 5-6 baterii de teste, iar fiecare dintre acestea au în jur de 10 teste.

Datorită acestui fapt, există o gamă largă de soluții dedicate managementului laboratoarelor. Aceste sisteme pot să existe independent de alte sisteme dedicate sectorului medical, chiar în cadrul aceleiași instituții și astfel se pune problema interoperabilității între sisteme eterogene. Una din secțiunile protocolului internațional de comunicație HL7, își propune să ofere suport pentru interoperabilitate între diversele soluții informatice implementate în clinici/spitale și sistemele de laborator, rezolvând astfel câteva probleme importante precum:

  •  managementul unitar al pacienților în cadrul diverselor sisteme;
  •  preluarea automată a cererilor de laborator și transmiterea rezultatelor înregistrate, ce conduce la un câștig de timp în operarea datelor dar și la scăderea riscurilor provocate de operarea manuală;
  •  consolidarea informației medicale din do sarul electronic al pacientului prin înre gistrarea în timp real a cererilor de ana lize și a rezultatelor obținute;
  •  crearea unui înțeles comun asupra datelor transmise prin utilizarea nomenclatoarelor internaționale de termeni clinici precum LOINC, dar și a nomenclatoarelor standard utilizate la nivel local – interoperabilitate semantică ;
  • modalitate unitară de comunicare, conform unor fluxuri de informații prestabilite și standardizate prin ghiduri
    de implementare – interoperabilitate sintactică. Acest lucru conferă sistemelor o flexibilitate sporită și  posibilitatea ulterioară de interconectare cu alte sisteme informatice care se conformează standardelor de interopearabilitate din domeniu și care implementează ghidurile de implementare agreate;
  •  comunicația datelor între sisteme eterogene.

Una dintre inițiativele majore din ultimul an în ceea ce privește interconectarea sistemelor informatice din domeniul medical, desfășurate pe plan local, o reprezintă proiectul demarat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) privind implementarea la nivel național a unui dosar unic de sănătate pentru pacienți – sistemului informatic integrat pentru Dosarul Electronic de Sănătate (DES). Sistemul care va fi dezvoltat în cadrul acestui proiect va utiliza standardele deschise în domeniul sănătății, precum HL7 pentru a permite diverșilor furnizori de servicii de sănătate, atât de stat cât și privați, interconectarea și transmiterea informațiilor medicale despre pacienți în timp real.

Despre autor
Ionuţ Tudor, Product Manager al soluției Charisma Medical din cadrul TotalSoft , deține o experiență de peste 10 ani în analiza și optimizarea proceselor de business și peste 4 ani de experiență în domeniul medical, unde a desfășurat proiecte pentru soluții dedicate pe diverse arii importante precum laborator, imagistică, spital, clinică etc. dar și integrări de sisteme informatice utilizând standardele HL7.

Progresul este sănătos

October 23, 2013

Misiunea tehnologiei în sănătate: cele mai bune rezultate cu cele mai mici costuri, pentru pacient

3 din10 pacienţi spuneau în 2010 că au primit cel puţin un diagnostic greşit, conform unui Raport de Cercetare despre percepţia asupra sistemului medical din România, organizat de IRES. O bună comunicare în cadrul spitalului, între secţii, compartimente, pacient, management, asiguratori este necesară pentru creşterea calităţii şi pentru obţinerea celor mai bune rezultate în serviciilor medicale.

În acest context, propunem o nouă misiune pentru sistemele informatice din spitale: să asigure interoperabilitatea în spital şi măsurarea rezultatelor pentru pacient. În practică, asta înseamnă ca sistemele informatice pentru spital, Hospital Information System, să ofere o componentă de PRM, Patient Relationship Management.

Cum arată o astfel de aplicaţie şi ce criterii trebuie să îndeplinească?

  1. Gestionarea episoadelor medicale în spital, la nivel de pacient

Sistemele informatice medicale trebuie să urmărească evoluţia stării de sănătate pe parcursul întregului episod medical, incluzând spitalizarea, prezentările în ambulatoriu, analizele de laborator, investigaţii şi explorări funcţionale, terapi şi alte intervenţii. Datele sunt agregate în jurul pacienţilor, nu în jurul unei secţii, unui compartiment sau a unei locaţii.

Spre deosebire de sistemele orientate către managementul procedurilor şi serviciilor oferite de fiecare secţie, o platformă orientată spre pacient urmăreşte contribuţia fiecărui actor de servicii medicale la ameliorarea stării de sănătate. Impune o schimbare de obiectiv, de la realizare serviciu, la rezultat pentru pacient.

  1. Standardizarea comunicării în spital

Standardizarea comunicarii în spital este o condiţie esenţială pentru colaborarea între secţii, compartimente şi chiar între furnizori diferiţi de servicii medicale: între un spital şi medicul de familie de exemplu.

HL7 este un standard de interoperabilitate specific aplicaţiilor din domeniul medical, un framework pentru schimbul, integrarea, partajarea şi interogarea electronică a informaţiilor medicale.

Domeniul medical are ca specific nevoia de comunicare frecventă cu alte entităţi. Un spital comunică către Ministerul Sănătăţii, către Casa Naţională de Asigurari de Sănătate, cu Unităţi de Primiri Urgenţe, Medici de Familie, Ambulatorii de Specialitate, Farmacii etc. În aceste condiţii, standardul HL7 face posibilă o standardizare a comunicării între furnizorii de servicii medicale.

  1. Integrarea tuturor tipurilor de date despre pacient, într-o singură aplicaţie

Note ale doctorilor, imagini, trimiteri pentru chimioterapie, teste laborator şi alte tipuri de date sunt stocate într-un singur loc, astfel încât toţi cei care participă la serviciul medical să aibă o perspectivă clară, completă, asupra stării de sănătate a pacientului.

 

  1. Datele devin accesibile tuturor actorilor implicaţi, inclusiv medici şi chiar pacienţi

Un test simplu de verificare a unei aplicaţii medicale de spital este dacă asistenta pacientului vede notele doctorului sau nu. Sau dacă medicul de pe secţie vede notele despre pacient din urgenţe. În cele mai multe cazuri, acest lucru nu se întâmplă.

Pe măsură ce personalul medical începe să colaboreze pentru însănătoşirea pacientului, schimbul de informaţii medicale trebuie sa devină o rutină. La celălalt capăt al comunicării, sistemele informatice trebuie să ofere pacientului o modalitate centralizată prin care să-şi facă programări, să reînnoiască reţeta, pentru a primi îngrijire conform patologiei indiferent de personalul de medicul de care este preluat.

  1. Arhitectura sistemului trebuie să simplifice extragerea de informaţii

În noile sisteme informatice medicale, datele trebuie măsurate din mai multe puncte de vedere: în funcţie de rezultate pentru pacient, costuri pe pacient sau factori de risc. Astfel de sisteme trebuie să permită urmărirea rezultatelor la nivel de pacient pe parcursul întregului episod medical, nu doar la ieşirea din spital, astfel încât să poată fi luate decizii corective.

Autor: Filippo di Marco – Manager of the Board Dedalus TeamNet, unul dintre principalii furnizori de consultanţă şi soluţii pentru implementarea de software medical, din România.

Filippo Di Marco are o experienţă de peste 20 de ani în software medical. A contribuit la înfiinţarea mai multor companii specializate în dezvoltarea de aplicaţii medicale din Italia şi a ocupat funcţii de conducere în cadrul acestora: Medinf Ltd, Accaerre Ltd, Info Company Ltd, Eurosoft Consulting Ltd. etc.

Încă din 1998, a participat la activităţile Comisiei de Informatizare Medicală din Italia, fiind implicat în proiecte precum: implementarea unui nou standard pentru cardurile de sanătăte, sistemul naţional pentru analizele de laborator etc.

În 2003 devine membru fondator al Asociaţiei Italiente HL7, având ca obiectiv dezvoltarea şi promovarea standardului internaţional de schimb de documente în sectorul medical, HL7, în instituţiile medicale din Italia.
Lucrează la Dedalus din 2009, unde coordonează în prezent dezvoltarea internaţională a companiei Dedalus în China, Sudul Africii, în America Latina şi în Europa.

www.dedalus-teamnet.ro

 

Sursa articol: IT Trends: http://ittrends.ro/2013/10/progresul-este-sanatos/ 

Interoperabilitatea pusă în folosul pacientului

June 26, 2013

Dosarul electronic personal de sănătate

de Cristian Taslitchi

Dosarul electronic personal de sănătate (sau PHR – Personal Health Record) este acea soluție software care îi dă posibilitatea pacientului să își gestioneze singur datele de sănătate. Printre funcționalitățile unei soluții de acest tip se numără atât posibilitatea de a vizualiza datele medicale personale sau ale membrilor familiei, crearea de programări pentru consultații la furnizorii de servicii medicale, mesageria securizată cu furnizorul de servicii medicale, cât și posibilitatea de a solicita o a doua opinie pentru o anumită problemă.

 

Datele colectate de acest tip de soluție pot fi introduse de către pacient sau achiziționate automat de la furnizorii de servicii, de la dispozitive medicale, telefoane mobile etc. Dată fiind diversitatea mediilor prin care se colectează automat datele, aceasta nu se poate face fără a respecta standardele de interoperabilitate consacrate.

În general, termenul de interoperabilitate se referă la capabilitatea sistemelor de a schimba date. Pentru ca schimbul de date să aibă loc, trebuie ca sistemele să folosească cel puțin structuri de date și înțelesuri comune pentru conceptele din mesajele schimbate.

Un rol foarte important în standardizarea schimbului de date pentru soluțiile de tip Dosar electronic personal de sănătate îl joacă organizația internațională de standardizare HL7 – Health Level Seven, organizație care activează în țara noastră prin intermediul asociației HL7 România .

Complexitatea datelor colectate din aria furnizorilor de servicii medicale și nevoia de interoperabilitate a dus la apariția standardului HL7 Clinical Document Architecture (CDA). Standardul HL7 CDA 2.0 este un standard de tip XML folosit și în schimbul de date dintre aplicațiile furnizorilor de servicii medicale și sistemele de tip Dosar electronic personal de sănătate.

Sunt binecunoscute pe plan internațional soluțiile oferite de HealthVault, WebMD, Dossia, MyHealtheVet, dar și soluția românească Medipedia (www.medipedia.ro).

Medipedia folosește, pentru integrarea cu furnizorii de servicii medicale, o arhitectură de tip publicare-subscriere, care îi dă posibilitatea pacientului să-și creeze singur, pe baza unor informații de securitate, o subscriere la dosarul electronic de sănătate din soluția furnizorului de servicii medicale.

Din acel moment, orice actualizare a dosarului electronic de sănătate referitoare la acel pacient va fi transmisă în timp real și soluției PHR, Medipedia.

Pentru exemplificare vom expune un scenariu uzual.

Un pacient merge la clinica X pentru un set de analize de laborator, i se recoltează probele și primește informațiile de securitate astfel încât să-și poată adăuga de acasă, în contul deja deschis la www.medipedia.ro, o subscriere la dosarul electronic de sănătate din cadrul clinicii X. Pacientul își creează subscrierea și orice actualizare în dosarul electronic de sănătate din cadrul clinicii X, inclusiv validarea incrementală a testelor din buletinul de analiză, va fi transmisă, iar pacientul va primi un email de notificare. Similar pentru ecografii, examene radiologice, epicriză și așa mai departe. În acest mod se pot face subscrieri la un număr nelimitat de clinici și spitale, și, cu ajutorul datelor introduse de pacient și a datelor colectate de la dispozitive mobile, se poate crea setul complet de informații medicale ale pacientului.

Depozitul de date clinice din cadrul soluției furnizorului respectă profilul de integrare IHE XDS, iar documentele transferate sunt derivate din profilul de integrare IHE PCC. Vizualizarea datelor medicale este, pe lângă securitate și interoperabilitate, un alt aspect cheie care trebuie abordat de Dosarul electronic personal de sănătate.

Informațiile medicale trebuie grupate în funcție de problemă, de documente medicale, cu posibilități de navigare în timp și de vizualizare dinamică. Dat fiind faptul ca aceleași informații trebuie să poată fi accesate atât de medic, cât și de către pacient, modalitățile de vizualizare trebuie să varieze de la cele mai simple, la cele mai sofisticate. Alertele, notificările și suportul decizional trebuie să însoțească atât pacientul, cat și medicul pe parcursul navigării prin dosar, pentru a transforma datele medicale în informații utile.

Importanța unei soluții de tip PHR a fost conștientizată atât de furnizorii privați, cât și de cei publici. În prezent există un mare număr de proiecte finanțate din fonduri structurale, iar cel mai important dintre ele este cel derulat de CNAS. Acesta prevede și o componentă PHR adresată fiecărui asigurat din România.

Panorama Theme by Themocracy