Noutati

Chirurgia Minim Invazivă

July 2, 2014

de Alin Moldoveanu, Anca Morar, Oana Bălan
Facultatea de Automatică şi Calculatoare, Universitatea POLITEHNICA din București

Chirurgia Minim Invazivă (CMI) reprezintă o procedură medicală în care un chirurg inserează un laparoscop/endoscop ce conține o cameră video, precum și o serie de instrumente chirurgicale prin incizii de dimensiuni mici sau prin cavități naturale în corpul pacientului.

Această tehnică include 3 tipuri de intervenţii: endoscopia – al cărei scop este examinarea organelor cu ajutorul unor dispozitive tubulare numite endoscoape, laparoscopia – un tip de intervenţie chirurgicală  în care instrumentele sunt inserate prin incizii de mici dimensiuni şi NOTES („Natural Orifice Transluminal Endoscopic Surgery”), un tip de chirurgie în care accesul la organele interne se face prin intermediul orificiilor naturale. CMI prezintă avantaje clare în faţa clasicelor operaţii deschise: un număr mai mic de incizii (sau chiar deloc), sângerare redusă, recuperare mai rapidă. Tehnica minim invazivă vine în sprijinul pacienţilor şi al medicilor prin faptul că simplifică intervenţiile şi oferă chirurgulului control direct asupra operaţiei. Pe de altă parte, în ciuda avantajelor evidente, există şi o serie de inconvenente în ceea ce priveşte utilizarea CMI, mai ales în cazul chirurgilor neexperimentaţi: dificultatea coordonării dintre mâini şi ochi, slab control asupra instrumentelor, vizibilitate redusă, lipsa percepţiei tactile prin faptul că medicul nu poate atinge sau palpa ţesuturile etc.
Tehnologia vine în sprijinul CMI prin faptul că oferă oportunitatea de a depăşi limitările enumerate mai sus prin intermediul unei soluţii relativ ieftine şi cu potenţial crescut de dezvoltare: Realitatea Virtuală (RV). Aceasta poate fi folosită atât pentru simularea intervențiilor minim invazive în vederea antrenării chirurgilor cât și în telemedicină, prin implementarea interfețelor om-calculator care permit controlul roboților chirurgicali. Astfel, cel mai folosit telerobot în intervențiile chirurgicale minim invazive este sistemul da Vinci. Acest sistem crează un mediu imersiv prin utilizarea vizualizării stereo și a unei interfețe om-calculator cu ajutorul căreia chirurgul coordonează mișcarea instrumentelor.

Imersiunea sistemului provine din translația mișcării spațiale a instrumentelor în dreptul unui sistem de referinţă. Pentru o mai mare fidelitate a mediului virtual, un aspect important îl constituie reproducerea realistă a imaginilor laparoscopice și simularea interacțiunii dintre instrumente și organe. Acest lucru poate fi realizat fie prin utilizarea luminii spectrale în scopul estimării gradului de deformare al ţesuturilor, fie printr-o tehnică bazată pe puncte pentru evidenţierea interacţiunii dintre organe sau dintre ţesuturi şi instrumente.
Totuși, această interacţiune nu poate fi simulată cu precizie maximă. Pe de altă parte, Realitatea Augmentată crează o perspectivă mai amplă asupra câmpului operator, prin faptul că asigură inserarea de date şi informaţii utile pentru medic pe suportul imaginilor preluate de la alte dispozitive. De exemplu, o tehnică uzuală o constituie achiziţionarea pre-operatorie de imagini CT sau RMN şi suprapunerea lor peste imagini din timpul operaţiei, captate de camera video a endoscopului sau a laparoscopului în timp real. Capturile preoperatorii preoperatorii sunt segmentate şi divizate în zone de interes din care se crează modele 3D virtuale. Maparea seturilor de date pre si intra-operatorii nu se realizează perfect din cauza schimbării poziţiei pacientului, a bătăilor inimii şi a mişcării din timpul respiraţiei. Ca posibilă soluţie la această problemă, se ia în calcul identificarea structurilor vasculare sau utilizarea imaginilor pre-operatorii 3D preluate de la ecografe. Domeniul prelucrării imaginilor este folosit pentru a îmbunătăţi vizibilitatea în procedurile minim invazive şi pentru a asigura o întelegere mai clară a structurii şi a comportamentului ţesuturilor. De asemenea, imaginile panoramice lărgesc câmpul vizual al scenei operatorii, iar reconstrucția 3D din capturi laparoscopice stereo sau pe baza informaţiilor de culoare și specularitate conduc la o mai bună distincţie şi localizare a structurilor anatomice. Prin identificarea instrumentelor, a organelor și a gesturilor chirurgilor se asigură un control sporit al intervenţiei și se pot preveni eventualele lezări accidentale ale vaselor de sânge.
În concluzie, progresul în CMI asistată de calculator este strict legat de dezvoltarea tehnicilor de  prelucrare a imaginilor şi de soluţiile oferite de domeniul Realităţii Virtuale şi al Realităţii Augmentate. În acest fel, calitatea, gradul de siguranţă şi rezultatele intervenţiilor chirurgicale minim invazive sunt semnificativ ameliorate, spre folosul şi confortul pacienţilor.

 

Cititi articolul integral: ehealth_ITTrends_iun_2014

Medicina modernă se bazează pe tehnologie – concluziile conferinței eHealth Next Generation!

June 4, 2014

Interoperabilitatea, implementarea standardelor, securitatea datelor medicale, telemedicina, sunt numai câteva din nevoile urgente ale serviciilor sanitare pentru a tine pasul cu medicina modernă.

120 de manageri de spital, medici specialiști, reprezentanți ai autorităților publice locale și centrale, ai direcțiilor sanitare publice împreună cu reprezentanți ai Ministerului Sănătății, ai Ministerului Fondurilor Europene, ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, ai Comisiei Naționale de Acreditare a Spitalelor au stat față în față și au dezbătut nevoile urgente de eficientizare și informatizare a sistemului sanitar. Evenimentul s-a desfășurat pe 22 mai, la București, sub auspiciile Asociației HL7 România.

Telemedicina și comunicațiile în timp real – rezultate concrete

În deschiderea conferinței Dr. Raed Arafat, Secretar de Stat în Ministerul Afacerilor Interne a vorbit despre utilitatea serviciilor de telemedicină în medicina de urgență, subliniind că România are peste 1.200 de ambulanțe conectate, care transmit date în timp real, dintre care 100 de ambulanțe dotate și cu echipamente de transmisie video. Programul de telemedicină cu transmisie de date în timp real, cofinanțat de Ministerul Sănătății a început în 2010 și statisticile arată că mortalitatea în cazurile de infarct miocardic, de exemplu, a scăzut de la 12,3% la 8,4%, ceea ce spune mult despre utilitatea acestui serviciu.

Regândirea sistemului informatic

Dr. Vasile Cepoi, consilier al Prim-Ministrului a atras atenția asupra sistemului informatic care este depășit și trebuie regândit astfel încât sa nu mai avem aplicații ce dețin același tip de date, dar care nu converg într-un sistem de analiză a acestora și este nevoie ca acest sistem să ajute la luarea deciziilor importante.

Conform Agendei Digitale 2020 există trei linii strategice pe care ar trebui sa ne concentrăm în implementarea soluțiilor de eHealth, a susținut Diana Voicu, Secretar de Stat în Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale: interoperabilitatea și securitatea datelor, instruirea și dezvoltarea competențelor personalului și creșterea disponibilității soluțiilor și echipamentelor de telemedicină, mai ales in zona rurala.

Interoperabilitatea și standardele – importanța strategică

Conform definiției recente publicată de Comisia Europeană în rapoartele de eHealth, interoperabilitatea are patru nivele: legislativ, organizațional, semantic și tehnic, a precizat Profesor univ. dr. ing. Florica Moldoveanu, Președintele Asociației HL7 România. Asociația susține procesele de localizare a standardelor HL7 în România și participă la eforturile de realizare a interoperabilității sistemelor de eHealth la nivel European prin proiecte comune cu alte țări din Europa.

 

DES – succes în primele luni de la implementare

Avand un grad ridicat de complexitate, proiectul DES (Dosarul Electronic de Sănătate) este primul sistem national medical dezvoltat pe standardul HL7, care a presupus integrarea a peste 20 de produse software complexe, peste 125 de servere virtuale, o soluție de stocare de 0,5 Petabytes și alte tehnologii complexe de stocare, replicare a datelor , securitatea informatiei. Solutia software dezvoltata se adreseaza in egala masura medicului si pacientului.

Atât solutia tehnică, cât și profesionalismul echipei UTI, unul din cei mai importanți integratori locali, au făcut posibil, ca la numai două luni de la începerea proiectului să vorbim și de primele rezultate: peste 3.700 de medici de familie dintr-un total de 11.000 folosesc deja DES, peste 950.000 de dosare electronice medicale eau fost create, un numar de 67 de spitale s-au conectat deja la DESetc.

Educația personalului – noi instrumente

Un exemplu concret de eSkills a fost prezentat de Dr. Marc Lazarovici, Director al Centrului „Human Simulation”, Universitatea de Medicină din Munchen, care a adus în atenția audientei importanța simulatoarelor în medicină și modul în care informatica ajută la instruirea medicilor.

Conceptul de învățare prin simulatoare a fost susținut si de dr. Prof. Univ. Dr. Mirela Damian, Decan FEFS Universitatea Ovidius, Constanța, prin proiectul Prokineto, platforma care ajută studenții și masteranzii din domeniul kinetoterapiei și recuperării motrice să practice meseria folosind simulatoarele. Dr. Mirela Damian a adus în atenție și avantajele pe care le vor avea bolnavii care își pot continua acasă tratamentul prescris de un specialist și pot fi asistați în tratament de kinetoterapeut.

Folosirea instrumentelor online în procesul de educație al tinerilor studenți, rezidenți, aduce mari avantaje. Astăzi ei pot folosi cu ușurință una din cele mai moderne platforme didactice online: Explore Medicine TV. Dr. Simona Maria Vlădica, Lector Universitar a prezentat avantajele platformei și câteva exemple concrete de materiale didactice.

Securitatea datelor – o prioritate urgentă

Nimic nu ne apără când vorbim de securitatea datelor, a susținut Gheorghe Dobrea consultant si expert în securitatea datelor la Intelprof. Este important să conștientizam că datele noastre pot fi atacate și interceptate și să facem în așa fel încât aceste riscuri să nu se transforme în daune ireparabile. În acest context, Gheorghe Dobrea a precizat că ar fi bine să acordăm o atenție deosebită interconectării în rețea a echipamentelor de tip „Internet of Things” care modifică astăzi peisajul informatic.

Registrele naționale – propuneri concrete

La eHealth Next Generation s-au făcut câteva propuneri de proiecte care sa aducă avantaje triunghiului decizional: pacient-medic-sistem sanitar.

Registrele naționale au un rol strategic în actul medical. Exemplul practic prezentat de Dr. Zsuzsanna Iren Csiki a fost orientat pe registrul alimentelor, o bază de date cu toate informațiile despre alimente: denumirea, producătorul, lista ingredientelor, etichetarea nutrițională a tuturor alimentelor comercializate pe teritoriul României. Un astfel de proiect ar putea deveni o componentă importantă în prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc alimentar si de nutriție.

Nevoia urgentă a unui proiect de informatizare a sistemului transfuzional a reieșit și din prezentarea Dr. Ramona Lesnic, director Centrul de Transfuzii Sanguine Olt și Dr. Sorin Lesnic, Șef Serviciu Medicină Legală. Centrul de Transfuzii Sanguine Olt are în medie 30 de donatori pe zi, 7.400 de potențiali donatori pe an, o activitate de recoltare raportată la aproximativ 500.000 de locuitori din județul Olt.

Dacă extrapolăm activitatea tuturor CTS-urilor din țară constatăm existența unei imense baza de date medicale primară, identificată nominal la o populație activă 18-55 de ani. Această baze de date nu este interconectată în timp real, cu alte baze de date medicale specializate pe patologii care există în unitățile de management a programelor naționale de sănătate sau a registrelor naționale, a susținut Dr. Sorin Lesnic.

Finanțare prin fonduri europene

9 spitale din rețeaua de stat și privat și două cabinete stomatologice au participat la proiectul EVASAN, proiect dedicat riscurilor profesionale de securitate și sănătate în muncă pentru personalul medical. În prezentarea sa, Dr. ing. Steluța Nisipeanu, Secretar științific – Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Protecția Muncii – “Alexandru Darabont” a adus în atenția audienței aplicația IT care a stat la baza proiectului și avantajele pe care participanții la proiect le-au obținut.

Prima ediție a conferinței: eHealth Next Generation a avut un rol important în reunirea actorilor principali din domeniile: IT&C și a liderilor din sistemul serviciilor medicale, care au obiective comune: eficientizarea și modernizarea sistemului sanitar. Diversitatea prezentărilor, dinamica, interactivitatea audienței și conexiunile care s-au realizat pe parcursul zilei au făcut ca această primă ediție să fie de succes.

Succesul evenimentului s-a datorat în pare parte și partenerilor Gold: Siveco România, UTI GRUP SA, a partenerilor Silver: ADI, Romanian Soft Company, Euro Tag Invest și a partenerilor:  Accusoft, Aqua Team, Clinica Dr. Oprisan, Greenlight, Tehnoplus Medical și a celorlalți membri ai asociației HL7 Romania și a partenerilor media: Radio Romania București fm, Viața Medicală, Explore Medicine TV, Economica.net, Business Cover, Digitalika, Market Watch, Săptămâna Medicala, Medipedia.

 

 

 

 

Solutiile informatice: viitorul medicinii moderne (articol Viata Medicala)

May 20, 2014

Cristina Ana Racoceanu, secretar general al asociatiei Hl7, explica pentru „Viata medicala“ ratiunile pentru realizarea conferintei eHealth Next Generation.

 

Cititi articolul aici: Viata medicala – 9 mai 2014.

Panorama Theme by Themocracy